Viviana Moldoveanu: Donator septembrie 2020

Îți marchează imortalitatea prin fratele genetic care trăiește datorită ție

“Deși mi-a fost foarte frică, mi-am depășit multe temeri. Întreaga experiență a donării a fost un test și pentru mine. În ciuda anumitor neplăceri, tot aș mai face-o încă o dată și nu regret nicio secundă decizia.”

Viviana Moldoveanu este studentă la Universitatea București, Facultatea de Limbi străine, la secția de ebraică și germană. Îi plac călătoriile, muzica, filmele și fotografia.

Acum 2 ani, Viviana a aflat de campania de înscriere în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice organizată la Universitatea de Medicină din București. Campania se numea  „Donează sânge, fii erou” și, atunci, cineva i-a povestit despre ce înseamnă să fii donator voluntar de celule stem hematopoietice și cum poți salva o viață. Nu a ezitat să se înscrie ca potențial donator deși, recunoaște acum, nu știa nimic despre donarea de celule stem hematopoietice și importanța acestora în salvarea unor pacienți cu cancere de sânge.

„Am completat un chestionar medical de autoevaluare și mi-am dat consimțământul pentru înregistrarea în Registru a datelor personale și a rezultatelor analizelor împreună cu profilul HLA. Apoi mi s-a recoltat sânge pentru analizele de eligibilitate și determinarea profilului HLA. Și asta a fost tot”.   

La mai bine de un an de la înscriere, a fost contactată de doamna doctor Aurora Dragomirișteanu de la Registru și a fost întrebată dacă mai era „dornică” să doneze, deoarece era compatibilă cu un pacient care avea nevoie de transplant.

”Răspunsul meu a fost afirmativ, fără să stau pe gânduri, chiar dacă decizia luată a fost mai dificilă acum decât la înscriere. Când afli că ești compatibil cu o persoană bolnavă și că tu ești singura șansă de supraviețuire a acesteia, nu poți să renunți, îți dorești, cu toată ființa ta, să o ajuți”.

După ce și-a dat acceptul au urmat procedurile obișnuite în astfel de cazuri, precum analizele de verificare și apoi internarea în spital pentru donare.

Viviana a optat pentru donarea de celule stem din sânge periferic, metoda care se face în doi pași.

Într-o primă etapă, se asigură creșterea concentrației de celule stem hematopoietice. Aceasta se face prin injectarea sub piele, timp de 4 zile, a unei proteine sintetizate, denumită factor de creștere. Acțiunea acesteia seamănă cu cea a unei proteine naturale produsă de organismul nostru. Urmează apoi, cel de-al doilea pas, constând în donarea propriu-zisă sau „afereza”. În această etapă, se montează un cateter pe vena femurală (pe picior), cu ajutorul căruia donatorul este cuplat la un aparat care colectează prin filtrare sânge cu o concentrație ridicată în celulele stem necesare pentru transplant, apoi sângele filtrat revine în organism pe cale intravenoasă. După maxim 5 ore, operațiunea se încheie și donatorul este gata să plece acasă.

“Am fost foarte optimistă când am plecat să mă internez pentru 5 zile la spitalul Fundeni. La început am trecut prin câteva momente grele, deoarece eram pentru prima dată internată într-un spital, departe de părinți. Aveam emoții, întrucât nu știam ce este un cateter, practic nu știam la ce să mă aștept. Dar, când mă gândeam de ce trec prin toate astea, uitam tot! M-am gândit permanent că sunt acolo pentru o cauză, să salvez o viață. Și, cum toată lumea a fost drăguță și atentă cu mine, de la medici până la personalul auxiliar, am depășit toate aceste momente dificile. Consider că a meritat și nu aș ezita să mai fac asta”.

”Cum aș convinge pe cineva să fie donator? Ce i-aș spune? În primul rând, i-aș spune că donarea nu doare. Nu este vorba de operație și anestezie, este doar o donare de sânge. Și, în al doilea rând, i-aș spune că este un privilegiu pentru tine să salvezi o viață și este o moștenire pe care o lași. Îți marchează imortalitatea prin fratele genetic care trăiește datorită ție. Când afli că tu ești singura șansă a unui om ca să trăiască, nu poți să renunți să nu-l ajuți, iar împlinirea ta sufletească este de nedescris, nu poate fi exprimată în cuvinte. Și este gratis să ajuți, nu te costă nimic.”